Lecția sau Vîpindrioj moldovenesc sau Reply to Ștefan Bouroșu (2)

Critică competentă nu pot să-ți dau că nu asta mi-i meseria. Nu pot decît să-mi expun părerea super subiectivă, fără a o argumenta. Lasă criticii să aducă argumente. Eu sunt un simplu spectator cu opiniile sale.

Normal că mi-am făcut iluzii asupra a ceea ce voi vedea, poate, pentru că am citit piesa înainte de-a veni la spectacol.În piesă  am văzut  agresorul și victima. Inițial agresorul era eleva și victima profesorul, după care s-au schimbat cu rolurile. In spectacol tu ești agresor de la început. Agresor mai cumpătat, care, pe parcurs, intră în delir și comite crima. Dar mi-a lipsit foarte mult Eleva-Agresor, să simt că el se sufocă de Ea, că Ea îl domină, Ea e gata să comită crima. Au fost momente în care linia rolului nu a fost ținută bine și asta era vizibil, dar cred că e o chestie de timp, tre să se lucreze. Sinceră să fiu nu am înteles scena cu metamorfozarea servitoarei și tot sado-masochismul ăla. Am putut doar să presupun unele idei, dar și alea nu prea clare și argumentae, așa cum îți place ție, dealtfel. Am vrut să fie mai mult joc cu beretele alea, pentru că s-a jucat cu ele la început și sau uitat pe parcurs.  Dar Ele sunt foarte importante, ele sunt martorii crimelor, ele sunt inculpatoarele, ele sunt obiectul sexual al profesorului. Mi-a plăcut mult regia și coloana sonoră, dar mai este de lucru la joc și îndelplinirea matematică a schemelor regizorale. Asemenea spectacole tre să fie matematice, aici nu se improvizează…Atît…E un spectacol care merită să fie promovat, e un spectacol care se merită a fi jucat, e un spectacol care poate să trezească sentimente…