Dreams, egotism and love

iubirea ar trebui să fie dăruire, uitare necondiționată, iubirea nu face planuri, nu analizează, nu pune întrebări... te lovește din senin ca un meteorit, îți umbrește rațiunea, poate te face mai bun...nu numai de crăciun...apare un soi de pohuism față de alte lucruiri care le credeai importante pîna cum....e dementă
ruptă
dură
da deobicei ceea ce numiți voi  iubire nu e decît o formă de egoism
Un calcul -ai grijă să nu dai mai mult decît primești, să nu faci concesii, să nu cedezi
tot ce-a vomat sufletul să dai la budă, plăcerea de te simți stăpîn pe un corp care nu-ți aparține...un corp pe care poți să-l fuți cum vrei fără să-l plătești, să urli cum vrei, să lovești și-apoi să-i plîngi pe sîn....e foarte comod
-de ce nu vrei să mă stîngi în brațe, de ce nu vrei să vorbești cu mine...Puck..de ce?
- pentru că sunt Puck, pentru că tu ești Puck...pentru că visul tău nu e realitate....pentru că tu nu știi a visa

Cred că poți iubi cu-adevărat nu un om ci doar o amintire, o amintire...despre un vis...