Lene, făr di obraz și blogu boșitor

promisesem cîndva că al 70-lea post o să  il dedic lu Făr de rușine, da iaka n-o fo să șie că m-am luat cu televizoru și am uitat. Da mă rog, dacă tot dispoziția mea e medie acum și stare de sănătate e huiova de sub medie, eu o să scriu despre ceva, așa, aiurea...
nu cred în horoscoapi, niș în stele, niș în procie huinele, cum nu cred în maya șî în karma...nu mă-ncîntă îdeia sî știu cî șineva di sus sau di jios mă comandî.
Unicul lucru în care cred sunt energiile...
Da amu, unicu lucru care mă scoate din rămși i sistemu în cari trăiesc șî mă-mput. sistemu care mă comandă, cari mă limitează în acțiuni și dorințe, sitemul care îmi crează inhibiții, cu toată  libertatea de liberă exprimare pe care mi-o asum. Nu mai pot
ca sî es din casă îmi trebu bani
ca să mă duc la teatru îmi trebu bani
ca să mă fut îmi trebu bani...m-am zaibit
șî iaka -șa o țîn întruna di zăși di ani
ca sî scriu ni trebu inspirație, da dacă țî-i huiova cî n-ai bani atunși niș inspirație nu mai ai.
Șî ni-i șiudî, cî eu , așei care declar sus și tari că pe mine niși un pidaraz de sistem nu mă încurcă șî fiu liberă șî sî trăiesc așă cum ni plași
mă oiesc ca toată lumea de rînd numai de aia că mi-i lene...boala sec. XXI, sindromul generației mele
Blog boșitor- m-am zaibit
m-am zaibit sî șie tăt mediu....di ani di zîli
cred cî am sî mă apuc de citit, am auzit c-ajută...
(șî oare di și nu ni-i POHUI)